...Tu...

Azi am avut un vis ciudat...

Prea ciudat as putea spune...Se facea ca e totul ca inainte...
Dar OARE cum se poate? Se mai poate?...Se mai poate sa zambim la fel?..
Sa descifram cuvinte doar din priviri?
Sa auzim mistere pe care doar noi le intelegeam..
Si sa radem la glume doar de dorul de a ne auzi razand impreuna...
IMPREUNA spuneam..
E greu sa vezi ceva ce doar noi doi vedeam..
E greu sa explici de ce chiar daca esti aproape te simt departe...
Cand inainte..Ci cand erai departe te simteam mai aproape ca niciodata...Imi e greu sa mai deslusec vise despre o iubire ce inca ma apasa ma mistuie pe dinauntru...
Nu pot fi obiectiva...Nu pot sa nu iau unele decizii doar cu inimaa....
De ce ma gandesc tot timpu la mine?...La cum imi este mie bine...
Pentru ca binele meu este langa tine...Intr-o zi ti'as darui tot ce e mai scump si mai bun..Pe lume...Si daca m'ai intreba de ce ti'as spune:
Pentru ati multumii pentru toate clipele frumoasee ce au fost si vor ramane vii amintiri ce imi vor aduce mereu o lacrima pe obraz...
Uneori o lacrima de bucurie..Pentru ca te'am cunoscut...Alteori una de tristete...
Cum as putea sa uit cum ne'am cunoscut..?
Parca era o poveste...Un basm..S'a intamplat totul foarte repede..Erai ca un magnet...Caruia nu ma puteam opune..Oare de ce?...Ce nu ma lasa in pace.?...As putea spune multe...As putea face o lista...Sau as putea spune usor totul...


Stii nu ti'as reprosa nimic...Pentru ca ai invatat sa ma cunosti...Cunosti fiecare parte din mine..Sti exact cum sunt....Ma cunosti mai bine decat ma cunosc eu...Ai stiut sa ma faci sa zambesc..Si ai stiut sa pretuiesti fiecare minut..