→ Doar mastii ←

Stau în camera mea ghemuuităă intr-un colţ...... Privesc in jur si parcăă simt căă pereţii devin tot mai aproape de mine..... Se strîng inprejurul meu .... Măă simt aşaa de singurăă...... Totul e absolut intunecat şii atît de rece.! intocmai.... ca şşi in inima mea care aproape mai poate supravietui din atatea minciunii.. Inchid ochii...... si incerc sa uit de tot .. De toate ce mi s-au intamplat, de toate minciunile pe care le-am crezut de la cei mai importanţti oameni pe care i-am lăăsat săă imi influenteze viata şii destinul. Nu le-a păsat.! Erau doar nişte prefăăcutii. Nişte falşiitaţii de oamenii. I-am primit in lumea mea.. le-am oferit totul . iar, ei au profitat. Din firea mea bunăă. Am greşiit. Foarte mult. Dar cine işi putu imagina.. . . Căă erau acoperiti de o mascăă. Erau doar maşşti in jurul meu. Şi pînăă la urmăăeu am devenit.. o poveste făărăă un Happy- End.!